Modificarea Codului Penal ar favoriza

corupția de la Certej

Ancheta care a dus la începerea urmăririi penale a durat mai bine de doi ani de la depunerea plângerii de către rețeaua Mining Watch România, prin una din organizațiile sale membre. Plângerea a fost rezultatul unei investigații jurnalistice realizate de Radu Cernuta și a necesitat luni întregi de documentare și consultare a actelor și a textelor de lege.

Fragment din investigație:

Acum 70 de ani, fără să știe ce-i așteaptă, părinții și bunicii localnicilor din Certeju de Sus și-au unit sărăciile și au cumpărat în devălmășie 350 de iugăre (201 ha) de pădure și pășune, sperând să intre și ei în rândul lumii. Aveau să se bucure de achiziție doar un an, apoi a venit schimbarea de regim din 1948 și comuniștii le-au luat tot. În vara 2010, în timp ce urmaşii lor încercau să-şi recupereze bunul, Primăria şi-a trecut în proprietate o parte din terenul lor. Câteva luni mai târziu, Primăria a concesionat terenul pe 20 de ani către Deva Gold, aici urmând să fie amplasate iazurile cu deșeuri aferente proiectului minier. Nici în ziua de azi, sătenii – prinși între legislația proastă, administrația potrivnică și corporaţie – nu au reușit să recupereze ce au pierdut. Mai jos puteți citi povestea zbuciumată a Obștei Agricole Măcrișul.

Citește aici întreaga investigație

Investigația a scos la lumină un istoric funciar complicat ce are ca punct central vechile păduri ale Obștei Agricole Măcrișul, formă asociativă similară composesoratelor. În 2010, deși exista un proces de reconstituire a proprietății asupra pădurii de către Obște, autoritățile locale și județene au decis împroprietărirea abuzivă a Primăriei cu exact aceeași pădure. La doar o lună de la obținerea titlului de proprietate, Primăria Certeju de Sus a concesionat pădurile către Deva Gold pentru 20 de ani.

Pentru a desluși cum pădurile Obștei au ajuns în prezent în concesiunea Deva Gold a fost un drum anevoios. Acesta ne-a arătat cum primarul din Certej, Petru Cîmpian, împreună cu directorul Ocolului Silvic Simeria și membri ai Comisiei județene Hunedoara pentru stabilirea dreptului de proprietate privată asupra terenurilor au lucrat în beneficiul companiei miniere.

Deva Gold are nevoie ca de aer de aceste terenuri împădurite. Ele sunt singura locație posibilă pentru amplasarea iazurilor de decantare, după cum arată studiile de fezabilitate. Dar pentru construirea lor, compania avea două mari provocări: să obțină dreptul de folosire și să taie pădurea. Dacă pădurea ar fi ajuns la vechiul proprietar, Obștea, aceasta nu ar fi avut dreptul să o vândă (conform legii) și terenul nu ar fi putut să ajungă în mod legal la Deva Gold. Dar prin faptul că pădurea a ajuns în proprietatea Primăriei, transferul s-a realizat rapid și fără dureri de cap către compania minieră. Primăria și Deva Gold au semnat un contract de concesiune pe douăzeci de ani, la mai puțin de o lună de la obținerea titlului de proprietate. În temeiul acestei înțelegeri, Deva Gold a început procedura de scoatere din fondul național forestier a pădurii pentru putea defrișa și demara construirea iazurilor de decantare.

Deva Gold are în plan defrișarea a peste 165 de hectare de pădure pentru a face loc celor două iazuri de decantare. Iazurile sunt necesare deschiderii primei mine de aur unde s-ar relua folosirea cianurii în România. După mai bine de zece ani de pauză, cianura ar fi folosită din nou pentru prelucrarea aurului, chiar lângă orașul Deva.

Pădurea de la Certej nu este una oarecare. Ea adăpostește pâlcuri de tei cu arțar, considerate de Uniunea Europeană prioritare pentru conservare. Tot acolo își au casa păsări precum ciocănitoarea sură sau șoimul călător, protejate și ele prin situl Natura 2000 - Munții Metalieri.