• Modificarea Codului Penal ar favoriza

    corupția de la Certej

  • Abuzul în serviciu

    Dezincriminarea abuzului în serviciu ar favoriza corupția din jurul proiectului minier Certej. Dacă această infracțiune va dispărea din Codul Penal, un lung șir de fapte de corupție vor fi băgate sub preș, iar construcția minei cu cianuri de la Certej va putea continua nestingherită.


    În primăvara acestui an, DNA Alba a început urmărirea penală pentru infracțiunea de abuz în serviciu identificată în transferul proprietății a peste 200 de hectare de pădure. Pe acest teren, ar urma să se construiască iazurile de decantare ale minei cu cianuri Certej.


    Dacă modificările Codului Penal vor intra în vigoare, infracțiunea comisă de autorități locale și județene din Hunedoara va dispărea, la fel și gravitatea legăturii bolnăvicioase dintre primărie, consiliuL județean și Deva Gold, titularul proiectului minier.

    Foto credit: Rise Project. Primarul Petru Cîmpian și directorul Deva Gold, Nicolae Stanca

  • Istoricul ilegalităților ce fac obiectul urmăririi penale

    Fapte, cronologii și beneficiarii abuzului în serviciu

    Cum a început totul

    Investigația jurnalistică: Culisele afacerii cu păduri de la Certej

    Ancheta care a dus la începerea urmăririi penale a durat mai bine de doi ani de la depunerea plângerii de către rețeaua Mining Watch România, prin una din organizațiile sale membre. Plângerea a fost rezultatul unei investigații jurnalistice realizate de Radu Cernuta și a necesitat luni întregi de documentare și consultare a actelor și a textelor de lege.

     

    Fragment din investigație:

    Acum 70 de ani, fără să știe ce-i așteaptă, părinții și bunicii localnicilor din Certeju de Sus și-au unit sărăciile și au cumpărat în devălmășie 350 de iugăre (201 ha) de pădure și pășune, sperând să intre și ei în rândul lumii. Aveau să se bucure de achiziție doar un an, apoi a venit schimbarea de regim din 1948 și comuniștii le-au luat tot. În vara 2010, în timp ce urmaşii lor încercau să-şi recupereze bunul, Primăria şi-a trecut în proprietate o parte din terenul lor. Câteva luni mai târziu, Primăria a concesionat terenul pe 20 de ani către Deva Gold, aici urmând să fie amplasate iazurile cu deșeuri aferente proiectului minier. Nici în ziua de azi, sătenii – prinși între legislația proastă, administrația potrivnică și corporaţie – nu au reușit să recupereze ce au pierdut. Mai jos puteți citi povestea zbuciumată a Obștei Agricole Măcrișul.

     

    Citește aici întreaga investigație

    Cum s-a comis abuzul în serviciu

    Pădurea a ajuns în concesiunea Deva Gold

    Investigația a scos la lumină un istoric funciar complicat ce are ca punct central vechile păduri ale Obștei Agricole Măcrișul, formă asociativă similară composesoratelor. În 2010, deși exista un proces de reconstituire a proprietății asupra pădurii de către Obște, autoritățile locale și județene au decis împroprietărirea abuzivă a Primăriei cu exact aceeași pădure. La doar o lună de la obținerea titlului de proprietate, Primăria Certeju de Sus a concesionat pădurile către Deva Gold pentru 20 de ani.


    Pentru a desluși cum pădurile Obștei au ajuns în prezent în concesiunea Deva Gold a fost un drum anevoios. Acesta ne-a arătat cum primarul din Certej, Petru Cîmpian, împreună cu directorul Ocolului Silvic Simeria și membri ai Comisiei județene Hunedoara pentru stabilirea dreptului de proprietate privată asupra terenurilor au lucrat în beneficiul companiei miniere.

    De ce a fost nevoie de forțarea legii

    Pădurea este singura locație posibilă pentru iazurile de decantare

    Deva Gold are nevoie ca de aer de aceste terenuri împădurite. Ele sunt singura locație posibilă pentru amplasarea iazurilor de decantare, după cum arată studiile de fezabilitate. Dar pentru construirea lor, compania avea două mari provocări: să obțină dreptul de folosire și să taie pădurea. Dacă pădurea ar fi ajuns la vechiul proprietar, Obștea, aceasta nu ar fi avut dreptul să o vândă (conform legii) și terenul nu ar fi putut să ajungă în mod legal la Deva Gold. Dar prin faptul că pădurea a ajuns în proprietatea Primăriei, transferul s-a realizat rapid și fără dureri de cap către compania minieră. Primăria și Deva Gold au semnat un contract de concesiune pe douăzeci de ani, la mai puțin de o lună de la obținerea titlului de proprietate. În temeiul acestei înțelegeri, Deva Gold a început procedura de scoatere din fondul național forestier a pădurii pentru putea defrișa și demara construirea iazurilor de decantare.

    Ce putem pierde

    Suprafaţa propusă pentru defrișare este imensă şi cu siguranţă umple paharul defrişărilor sistematice realizate în România.

    Deva Gold are în plan defrișarea a peste 165 de hectare de pădure pentru a face loc celor două iazuri de decantare. Iazurile sunt necesare deschiderii primei mine de aur unde s-ar relua folosirea cianurii în România. După mai bine de zece ani de pauză, cianura ar fi folosită din nou pentru prelucrarea aurului, chiar lângă orașul Deva.


    Pădurea de la Certej nu este una oarecare. Ea adăpostește pâlcuri de tei cu arțar, considerate de Uniunea Europeană prioritare pentru conservare. Tot acolo își au casa păsări precum ciocănitoarea sură sau șoimul călător, protejate și ele prin situl Natura 2000 - Munții Metalieri.

  • Distribuie!

    Dacă urmărirea penală nu-și va urma cursul ei firesc pentru găsirea vinovaților, pădurea de la Certej va fi cu adevărat în pericol. Deva Gold a obținut de la Garda Forestieră aviz pentru defrișarea mai multor parcele în suprafață totală de 56 de hectare. Multe dintre aceste se suprapun pe vechile păduri ale Obștei.


    Acesta este doar unul din miile de exemple probabile care arată neajunsurile dezincriminării abuzului în serviciu. Spune această poveste prietenilor, distribui-o pe email sau pe profilul tău de facebook cunoscuților pentru a face tuturor cunoscut că mineritul cu cianuri în țara noastră nu se poate realiza fără oficiali corupți.

    Distribuie acum!

    Distribuie acum!

    Distribuie acum!